DESCOPERIRE STIINTIFICA: remarcabilă legătură între creier şi sistemul imunitar

Într-o descoperire remarcabilă care dă peste cap decenii de studii bazate pe cunoștințele din cărți, cercetătorii de la University of Virginia School of Medicine au demonstrat conectarea creierului la sistemul imunitar prin intermediul unor vase a căror existență nu era cunoscută până în prezent. Faptul că astfel de vase au putut scăpa detecției când sistemul limfatic a fost atât de amănunțit cartografiat la nivelul întregului organism este surprinzător, dar adevărata importanță a acestei descoperiri constă în efectele pe care le-ar putea avea asupra studiului și tratamentului bolilor neurologice, de la autism la boala Alzheimer și scleroza multiplă.

„În loc să ne întrebăm ‚Cum studiem răspunsul imunitar al creierului?’ ‚De ce pacienții cu scleroză multiplă prezintă atacurile imunitare?’, acum putem să abordăm aceste subiecte din punct de vedere fiziologic. Deoarece creierul este asemenea oricărui alt țesut conectat la sistemul imunitar periferic prin intermediul vaselor limfatice meningeale”, afirmă prof. dr. Jonathan Kipnis, profesor la Departamentul de neuroştiinţe al UVA și director al Center for Brain Immunology and Glia (BIG) din cadrul UVA. „Această descoperire schimbă în întregime modul în care percepem interacțiunea neuro-imunitară. Am perceput-o întotdeauna ca pe ceva ezoteric care nu poate fi studiat. Dar acum putem adresa întrebări fiziologice.”

„Credem că pentru fiecare boală neurologică care prezintă o componentă imunologică, aceste vase ar putea juca un rol crucial”, afirmă Kipnis. „Este greu de crezut că aceste vase nu ar fi implicate într-o boală neurologică cu o componentă imunitară.”

O nouă descoperire în corpul uman

Prof. dr. Kevin Lee, directorul Departamentului de neuroştiinţe de la UVA, a descris reacția sa la descoperirea laboratorului lui Kipnis: „Prima dată când acești tipi mi-au prezentat rezultatele inițiale, nu am spus decât o frază: „Trebuie să schimbe cărțile.” Nu a existat niciodată un sistem limfatic pentru sistemul nervos central, și a fost foarte clar de la acea primă singură observație – au realizat numeroase studii de atunci pentru a susține descoperirea – că va schimba fundamental modul în care oamenii vor analiza relația sistemului nervos central cu sistemul imunitar.”

Chiar și Kipnis a fost sceptic la început. „Nu îmi venea să cred că există structuri la nivelul organismului de a căror existență să nu fim conștienți. Am crezut că organismul a fost cartografiat complet”, subliniază acesta. „Am crezut că aceste descoperiri au luat sfârșit undeva pe la mijlocul secolului trecut. Dar se pare că nu.”

„Foarte bine ascuns”

Descoperirea a fost posibilă mulțumită cercetătorilor lui Antoine Louveau, care-și desfășoară studiile postdoctorale în laboratorul lui Kipnis. Vasele au fost descoperite după ce Louveau a dezvoltat o metodă de a monta meningele unui șoarece – membranele care înconjoară creierul – pe o singură lamă, pentru a putea fi analizate ca un întreg. „A fost destul de ușor, de fapt”, afirmă acesta. „A existat un truc: am fixat meningele pe calotă, astfel încât țesutul este în siguranță în condițiile sale fiziologice, iar apoi l-am disecat. Dacă am fi procedat invers, nu ar fi funcționat.”

După ce a observat un model asemănător vaselor limfatice în distribuția de celule imunitare de la nivelul lamelor sale, a făcut un test pentru a detecta vase limfatice și acestea erau acolo. Imposibilul există. Louveau rememorează momentul: „L-am chemat pe Jony [Kipnis] la microscop și i-am spus: ‚Cred că avem ceva.’”

În ceea ce privește modul în care vasele limfatice au reușit să scape detecției precedente în tot acest timp, Kipnis le descrie ca fiind „foarte bine ascunse” și subliniază că acestea urmăresc un vas de sânge major la nivelul sinusurilor, o zonă dificil de descris. „Sunt atât de aproape de vasele de sânge, încât le ratezi cu ușurință”, spune Kipnis. „Dacă nu știi ceea ce cauți, este ușor de trecut peste.”

„Prezentarea in vivo a acestor vase a fost crucială pentru a le demonstra funcția și nu ar fi fost posibilă fără colaborarea lui Tajie Harris”, notează Kipnis. Harris este profesor asistent în neuroştiinţe și membru al centrului BIG. Kipnis a salutat, de asemenea, abilitățile chirurgicale „fenomenale” ale lui Igor Smirnov, cercetător asociat în laboratorul lui Kipnis a cărui activitate a fost crucială pentru succesul prezentării in vivo din cadrul studiului.

Alzheimer, autism, scleroză multiplă și dincolo de acestea

Prezența neașteptată a vaselor limfatice ridică un număr imens de întrebări care necesită răspunsuri atât în legătură cu funcționarea creierului, cât și a bolilor care-l afectează. De exemplu, să luăm boala Alzheimer. „În Alzheimer, există acumulări de plăci de proteine imense la nivelul creierului”. Credem că se acumulează la nivelul creierului, întrucât nu sunt suficient de bine eliminate de către aceste vase.” Acesta a remarcat că vasele au un aspect diferit odată cu vârsta, astfel încât rolul pe care-l joacă în îmbătrânire este o alta pistă de investigat. Și este o serie enormă de alte boli neurologice, de la autism la scleroză multiplă care trebuie reconsiderată în lumina prezenței unor structuri despre care știința nu era la curent că ar exista.

Descoperirile au fost publicate online de către prestigioasa revistă Nature.

Traducere de Vîjială Sergiu după link-brain-immune, cu acordul editorului.

Sursa: SCIENTIA.RO

loading...

Be the first to comment on "DESCOPERIRE STIINTIFICA: remarcabilă legătură între creier şi sistemul imunitar"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*