NICOLETA SAVIN: Game over, Liviu Dragnea!

dragnea-condamnare-02-inq-octav-ganea

N-aş fi scris aceste rânduri dacă războiul fratricid iscat ca din senin în PSD nu ar depăşi graniţele partidului şi nu i-ar afecta pe toţi românii.
De când PSD a câştigat alegerile am spus adesea că îmi doresc ca guvernul propus şi impus de Liviu Dragnea să conducă România vreme de patru ani.
Nu pot fi suspectată de simpatii pesediste, nici de cinism, însă vreau ca faptele şi nu vorbele să confirme sau să infirme o dată pentru totdeauna mitul că PSD e partidul care, dacă este lăsat să o facă, poate aduce lapte şi miere pe toate uliţele din România. Ca să fim corecţi cu adevărul istoric al momentului, dacă Liviu Dragnea este lăsat să ne „fericească”.
Poate aţi uitat, dar, pe 3 ianuarie 2017, Dragnea a retezat orice obiecţii legate de competenţele miniştrilor săi cu un angajament fără echivoc: „Mi-am asumat şi îmi asum întreaga răspundere pentru echipa guvernamentală.”
Cât despre programul de guvernare generator de lapte şi miere, tot Liviu Dragnea a respins orice cârcoteală spunând că numai domnia sa îl cunoaşte cu adevărat, din scoarţă în scoarţă, iar noi, toţi ceilalţi, suntem doar nişte chibiţi.
Altfel spus, ne place sau nu, în viziunea PSD, România a fost dată, ca un cec în alb, pe mâna unui singur om, Liviu Dragnea.
Orice calcul democratic spune clar că nu e bine, dar PSD nu se împiedică de astfel de fleacuri.
De la alegeri încoace toate drumurile duc la Dragnea, e şi şef de partid, şi şef peste deputaţi, şi premier din umbră, el le face şi le desface. Cu siguranţă, a şi uitat deja ce a spus pe 3 ianuarie, că e dispus la asumare. Iar asumarea de răspundere, potrivit DEX, e valabilă şi pentru succes, şi pentru eşec.
Eu una m-am decis să aştept ca Dragnea să dea măsura întregii sale (in)competenţe.
Din aceste motive n-am fost şi nu sunt supărată pe partidele care, pe hîrtie, sunt adversare ale PSD dar nu fac opoziţie coaliţiei de guvernare.
Nu m-am supărat nici pe presa care nu reflectă corect acţiunile PSD şi ale guvernului Grindeanu, ştiind bine că românii se vor lămuri dacă trăiesc bine nu uitându-se la televizor, ci în propriile portofele.
Mi-am propus răbdare – cu sau fără tutun, popcorn şi băuturi răcoritoare – ca să văd cu ochii mei de nebugetară cum minunatul program de guvernare al domnilor Dragnea şi Vâlcov se pune în practică fără a avea la dispoziţie măcar o zecime din bugetul SUA.
Despre făcutele şi, mai ales, nefăcutele guvernării Dragnea-Grindeanu, în frunte cu Ordonanţa 13 ştiţi cu toţii. Ştie şi mapamondul. Noi am vorbit, noi am auzit, ursul Dragnea a mers înainte.
Deşi guvernul nu i-a rezolvat iţele din războiul cu Justiţia şi nici banii nu au curs spre buget pe cât ar fi avut nevoie, Liviu Dragnea n-a părut a fi nemulţumit de guvernul Său, cel puţin până pe 19 mai 2017, când declara: „Mă mulţumesc toate ministerele şi ca cetăţean, şi ca preşedinte de partid, şi ca preşedinte al Camerei Deputaţilor.”
După cum vedeţi, Dragnea n-avea bile negre nici măcar pentru ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, sau pentru cel al Finanţelor, Viorel Ştefan, deşi pe amândoi îi muştruluise public în mai multe rânduri.
Nici despre premierul Sorin Grindeanu n-avea a se plânge Dragnea, ba chiar o declaraţie de iubire venea pe 7 iunie 2017 dinspre palatul Kiseleff spre palatul Victoria. E drept, românii au auzit anterior şi cât de mult l-a iubit Dragnea pe Victor Ponta şi ar cam fi trebuit să ştie câte parale se pot pune pe declaraţiile sale de amor.
În contradicţie cu „poliţistul bun” Dragnea, „poliţiştii răi” Gabriela Vrânceanu Firea şi Nicolae Bădălau, cărora li s-au adăugat, ulterior, toţi apropiaţii lui Dragnea din partid şi guvern au pus tunurile pe Sorin Grindeanu.
Nimeni n-a elucidat cum a fost posibil ca, în numai o săptămână, Grindeanu şi cam toţi miniştrii (minus tripleta Shhaideh-Dan-Vasilescu) să devină incompetenţi, leneşi şi habarnabişti. Domnul Dragnea este de vină şi dacă a cântat şase luni osanale unor incompetenţi, acoperindu-le neputinţa, şi dacă a căutat nod în papură unor oameni care-şi fac treaba, sub preţioasa lui îndrumare.
Cert e că, într-un calcul politic numai de el ştiut, Liviu Dragnea a decis că Sorin Grindeanu e numai bun de aruncat, precum o măsea stricată, pe post de ţap ispăşitor.
Care să fie motivul real al eliminării premierului din foaia de parcurs a liderului PSD?
Nu s-au înţeles pe Ordonanţa cu pragul la abuzul în serviciu, de care depinde destinul juridic şi politic al lui Dragnea?
S-au certat de la numirea şefului ANAF?
S-a supărat Dragnea pe Grindeanu că îi zâmbeşte cam des lui Ponta sau lui Iohannis?
I-au căzut prost liderului din Alexandria succesele lui Iohannis şi Grindeanu la Washington şi Paris şi a vrut să arate că în ţară el e jupânul?
A venit un mesaj/ordin de destabilizare a României de la Kremlin?
Unul sau mai multe dintre motivele de mai sus, toate la un loc sau cine ştie care altă pricină?
Cert e că nu de la Grindeanu vine deraierea României din aceste zile. El n-ar fi putut „trăda” dacă nu era provocat.
Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu nu au reuşit să explice de ce îi ridică sprijinul politic lui Grindeanu, deşi se străduie de câteva zile. În paranteză fie spus, ALDE a „comis” dezicerea de premier chiar înainte ca PSD să ia decizia, ceea ce arată clar că forul pesedist s-a întrunit de ochii lumii, pentru a aproba o hotărâre deja luată de liderii Coaliţiei.
Lor, dar şi presei aservite, nu le este uşor să explice convingător tărăşenia, fiindcă au pus umărul, ceas de ceas, vreme de şase luni, la formarea unei imagini favorabile guvernului Grindeanu. Întoarcerea armelor e neconvingătoare, se văd de la o poştă arbitrariul, bunul plac şi interesul de grup.
De ce s-a împotrivit Grindeanu să fie sacrificat este simplu de înţeles. Premierul ar fi mort politic dacă ar accepta postura de ţap ispăşitor fără a crâcni. A spus da posturii de marionetă sperând în sinea lui să poată arăta că e mai mult decât atât. Dacă ar fi acceptat eliminarea fără a zice nici pâs putea să se apuce de cultivat castraveţi. În politica mare n-ar mai fi avut loc.
Revolta lui Grindeanu este îndreptăţită şi fiindcă nu el şi-a ales echipa. Despre care Dragnea spune că e una de perdanţi, dar că aceşti perdanţi vor fi repuşi în funcţie dacă va reuşi să impună un alt guvern condus, cel mai probabil, de Carmen Dan.
Grindeanu, la rându-i, susţine că lucrurile care nu au funcţionat în executiv s-au datorat dublelor sau multiplelor comenzi, cu solicitări care, de multe ori, s-au bătut cap în cap.
Şi aici revin la răbdare, popcorn şi alte cele, căci revolta mea, precum şi cea a milioanelor de români care asistă sideraţi la aruncarea în aer a stabilităţii politice din România, se identifică cu aceea a lui Grindeanu.
Aţi spus, domnule Dragnea că va asumaţi întreaga răspundere pentru echipa guvernamentală. Nu jumătate din ea, nu un sfert, ci întreaga răspundere. Veniţi astăzi cu un ţap ispăşitor şi, pentru vina de a nu se fi lăsat executat după bunul dumneavoastră plac – căci nu aţi reuşit să daţi o explicaţie credibilă – îl umpleţi de lături. Sunteţi ofuscat că Sorin Grindeanu, pe bună dreptate, vă cere demisia.
Nu sunteţi dumneavoastră de vină, ne spuneţi. E Grindeanu. E Ponta. E Iohannis. Sunt Serviciile. E Sistemul. E Europa. E America. E Planeta. E Marte. E Dumnezeu.
Nu, domnule Dragnea! Sunteţi vinovat de toate cele ce le puneţi astăzi în cârca unora cărora până mai ieri le ridicaţi statui. Toţi cei care vă cântă în strună sunt buni. Restul, în frunte cu Grindeanu şi, mai nou, Ponta, sunt nişte derbedei care dau o lovitură de stat. În statul dumneavoastră în fruntea PSD şi a României.
Domnule Liviu Dragnea, nu ţara s-a supărat pe guvern, cum insinuaţi acum. Când s-a supărat poporul şi i-a cerut demisia lui Grindeanu, în ianuarie-februarie, v-aţi făcut că ninge.
Nici măcar PSD, ai cărui membri nu îndrăznesc să sufle în front, nu s-a supărat. N-au îndrăznit pesediştii să vi se împotrivească nici când le-aţi impus acest guvern, cu oameni aleşi de dumneavostră, pe sprâceană.
Doar dumneavoastră v-aţi supărat, domnule Dragnea. Şi nu pe guvern, ci pe Sorin Grindeanu. Nu ştim de ce. Nu aveţi chef să ne spuneţi adevărul. Dar nu-l puteaţi demola pe premier decât lovind Guvernul, pe post de victimă colaterală.
Aţi uitat, domnule Dragnea, că românii ţin totdeauna cu cel mai slab. Şi că-l sprijină în lupta cu puternicii zilei. Dacă Grindeanu va câştiga războiul veţi ieşi din joc acum. Game over.
Dacă veţi câştiga şi veţi impune alt prim ministru, veţi ieşi din joc ceva mai încolo. Tot game over.
Nimeni nu iubeşte trădătorii. Nici laşii lipsiţi de onoare şi bărbăţie, cu apucături clare de dictatori. Tocmai aţi demonstrat că aşa sunteţi şi că nu vă pasă nici cât de negru sub unghie de România.
Game over, domnule Liviu Dragnea! Acum sau ceva mai încolo! Mult mai curând decât v-aţi imaginat atunci când aţi încălecat România!
 
preluare de pe blogul nicoletasavin.wordpress.com

loading...

Be the first to comment on "NICOLETA SAVIN: Game over, Liviu Dragnea!"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*