SENZATIONAL! Cum arata imaginea Romaniei intr-un cantec evreiesc celebru

romania_interbelica2

Cantecul se numeste “Rumania, Rumania!” si a fost compus prin anii ’40 ai secolului XX de catre un artist de vodevil evreu de origine romana pe nume Aaron Lebedef. Versurile exprima nostalgia autorului pentru o tara de care si-a legat tineretea si primele iubiri. Veti gasi mai jos in fragmentele traduse in idis via engleza, cuvinte ca mamaliga, cascaval, vin, dragoste care spun multe despre atmosfera boema a Romaniei dinainte de al doilea razboi mondial.

“Oh! România, România, România …
Odată a existat o tara, dulce și frumoasă.
Oh! România, România, România …
Odată a existat o tara, dulce și fina.
A trăi era o plăcere;
Puteai obține tot ce-ti dorea inima ta;
O mamaliga, o pastramă, un carnatz,
Și un pahar de vin, aha …!

Ay, în România viața era atât de buna;
Nimeni nu isi facea griji;
Pretutindeni ei beau vin –
Cu o muscatura de cascaval
Hay, baraj digadi …

Ay, în România viața este atât de buna;
Nimeni nu știe de griji.
Ei beau vin, deși e târziu;
Și iau o muscatura de castravete.
Hay, baraj digadi …

Oh, ajutor, am un gând nebun!
Îmi pasă doar de branza și mamaliga
Dansez și sar până la tavan
Când mânc patlagele.
Dzing ma, Tay yidldi Tam …
E o plăcere, ce ar putea fi mai bine!
Oh, delicios este vinul românesc.

Românii beau vin
Și mânca mamalige;
Și cine isi sărută numai soția lui,
Este chiar nebun.
Zets, dzing ma, Tay yidl di Tam …

“Mântuirea poate veni din cer …”
Opriți sa sărut bucătăreasa, Khaye,
Îmbrăcat în zdrențe și zdrențe;
Ea face o budincă de Sabat.
Zets! Tay ti didl di Tam …

Dupa varianta originala, s-au mai facut unele re-make-uri interesante, dintre care il amintim pe cel mai celebru cantat de formatia cunoscuta sub numele de Barry Sisters.

loading...

20 Comments on "SENZATIONAL! Cum arata imaginea Romaniei intr-un cantec evreiesc celebru"

  1. Doctor E. Giurgiu | 09/04/2015 at 12:10 | Reply

    In poza cu dansul taranesc, sunt unguri…
    FELICITARI : Ungaria lui.Horthy i-a exterminat pe 85% din evrei, deportand si din Ardealul de nord (cedat prin Dictatul de la Viena).

  2. MARIUS VASILICA | 11/04/2015 at 05:55 | Reply

    costumele din poza pt fi si din zona codru din salaj sau din zona lapusului dar in nici un caz nu sunt unguri sunt nascut in zona si amceva habar de costume traditionale

  3. Antonescu a contribuit masiv la salvarea e4vreilor prigoniti in toata europa de hitler….statul roman a alocat din buget bani pentru a ajuta populatia evreiasaca sa plece cu vaporul in Israel….drept multumire, evreii il acuza de genocid si actualmente statul roman plateste miliarde despagubiri pentru un genocid care nu a existat…

  4. m u i e l a e v r e i

  5. Imi pare foarte rau ca singurele comentarii sunt in legatura cu costumatia si semnificatia politica a dansului si dansatorilor in loc de admiratia minunatei melodii si vocii,care o interpreteaza!Sunt uimita de aceste comentarii,care nu au nimic in comun cu muzica idis si admiratia,trairile evreilor de atunci in legatura cu traditiile romanesti.Mie mi-a placut si nu conteaza “ambalajul” dansatorilor.

    • ai dreptate,dar de obiceiurile locurilor in care au stat,sau lipit,si evreii care erau acolo de zeci de generatii sau imbracat ca localnicii,sant multi evrei veniti din rusia si bucuresti care sarbatoresc aici craciunul,se imbraca ruseste,sau eu am purtat ii romanesti,este f.firesc

  6. Nu sint antisemit. Dimpotriva. Dar voi, “jurnalistii senzationali” … Nu, nu e de origine romana ! Puneti mina si mai cititi inainte de a propaga tot soiul de prostii.Homel, locul nasterii, nu e in Romania… Daca a inregistrat in 1925 “Roumanische Karnatzlach” (cirnat roman) asta nu inseamna ca era de aceeasi origine…

  7. ער איז געבוירן געווארן אין 1873 אין האמל, ווייסרוסלאנד. צוערשט האט ער געזונגען אין אפערעטעס. אז ער האט אנגעהויבן שפילן אין ווארשע, איז ער באקאנט געווארן ווי “דער ליטווישער קאמיקער”.

    די אידישע וועלט געדענקט דאס ליד צום בעסטן “רומעניע, רומעניע”, וואס ער האט פארפאסט און בארימט געמאכט. ער איז אפטמאל באצייכנט געווארן ווי “דער אייביגער יוגנטליכער” בשעת זיין לאנגער און גלענצנדיגער קאריערע.

    אין 1920 אויף “דער צווייטער עוועניו” אין ניו יארק האט ער אנגעפאנגען שפילן אין בינע-פיעסעס אין “נאציאנאל-טעאטער” אונטער דער אנפירונג פון יודישן אימפרעסאריא באריס טאמאשעווסקי. ער איז ארויסגעטראטן די קומענדיגע זעכצן סעזאנען אין פארשטעלונגען אויף דער צווייטער עוועניו.

  8. Geo Moroşanu | 01/12/2015 at 20:51 | Reply

    Fiți normali! Melodia este grozavă, iar tonul şi anturajul sînt pro Ro.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*