SOV: Instante, va ordon: Satisfaceti pulimea! (din invataturile Unchiului Sam catre fiii sai, generalii Coldea)

sov

SORIN OVIDIU VANTU scrie un nou episod al nemaipomenitelor sale aventuri. Astazi intram in atmosfera penitenciarului de la Rahova, dar sa lasam povestitorul:

Motto:
“Sub rafalele de ploaie, se simt mai buni, se simt inteligenti,
Caci tunetul si ploaia nu lasa corigenti.”

In ciuda aparentelor, nu este deloc greu sa ajungi la inchisoare.

Dupa unii, este nevoie sa fi inceput sa misti ceva in afaceri, politica sau administratie dupa 1989. Sa dai apoi peste un procuror smecher și niste judecatori obedienti sau tampiti. Si, finalmente, mai trebuie un mijloc de transport.

Dupa altii, ai nevoie doar de un procuror independent, niste judecatori inteligenti si impartiali si, evident, de un mijloc de transport. In mod paradoxal, ambele grupari au dreptate – pentru a ajunge la inchisoare, ai nevoie de un mijloc de transport. Odata acest lucru rezolvat, ajungi la unul dintre cele mai frumoase, daca nu chiar cel mai frumos, penitenciar din Romania – Rahova.

Stabilimentul, care pe vremuri era locul in care erau executati condamnatii la moarte, a fost modernizat si transformat dupa Revolutie intr-un asezamant de reculegere si recalificare profesionala. Aici au invatat tainele tamplariei George Copos si tainele scaderii natalitatii Dan Voiculescu (evident, cand se va libera, in mod cert va rezolva problema).

Odata trecut de portile principale, dupa tumultul strazilor bucurestene, te trezesti intr-un loc linistit, curat, cu multa verdeata, strajuit de alei impecabile din beton si de copaci care fac umbra florilor galese si zambitoare din mijlocul acelor spatii verzi. O muzica placuta te invaluie din difuzoarele asezate prin preajma. In mijlocul contructiilor ireprosabil varuite troneaza o biserica deosebit de cocheta.

– Unde am nimerit, Ioane, il intreb pe prietenul meu, ajuns gratie mie in acel loc mirific? – In satul de vacanta Rahova, mon cher, imi raspunde el la fel de surprins ca si mine.

Veniti din arest, dar si cu imaginile de groaza din filmele americane cu puscarii si din povestirile unora din arest despre nenorocirile din puscarii, ceea ce vedeam mi se parea deja ireal. Odata ajunsi, suntem dusi intr-o cladire care la interior era la fel de curata: acolo era punctul de primire detinuti (P.P.D.), acolo mi s-au facut toate formele de incarcerare. Am fost fotografiati, amprentati, dezbracati in pielea goala si controlati in cele mai tainice unghere. Am predat bunurile pe care nu aveam voie sa le luam in celula la magazia penitenciarului, unde trona un individ de aproape 2 metri, cu o figura colturoasa si o tunsoare de tip nazi. Abia acolo, in acele momente, cand mi s-au oprit la acea magazie destule obiecte de care aveam nevoie, mi-am dat seama ca dimensiunile tupeului meu nu ajungeau nici pe departe la cei aproape 2 metri ai matahalei. Am tacut inteligent si am trecut la vizita medicala. Dupa ce m-a examinat cu atentie si mi-a citit fisa medicala, o vad pe doctorita ca devine excesiv de amabila. M-am amuzat stiind ce gandea.

– Dac-o mierleste asta p-aici, sa vezi ancheta!

Incerc sa o linistesc spunandu-i cu o voce prietenoasa:

– Doamna, relaxati-va, in ciuda imensei placeri pe care mi-ar face-o, nu voi muri in bratele dumnevoastra.

Imi zambeste crispat si ma lasa pe mana gardianului care ne insoteste spre celula in care urma sa facem cele 3 saptamani de carantina.

Acolo surprizele au continuat. De unde ne asteptam sa vedem niste gardieni brutali si niste puscariasi violenti (motiv pentru care, cu toate ca putea sa ramana in libertate, Ion a venit cu mine sa ma apere de prezumatele ofense pe care ar fi urmat sa le opreasca), am gasit o atmosfera pasnica si civilizata. Incetul cu incetul, m-am familiarizat cu randuielile de acolo, cu gardienii si cu detinutii. La fel ca la arest, si la Rahova se tinea cont in repartizarea pe celule de pregatirea profesionala, pozitia sociala, varsta si afectiunile medicale. Securitatea detinutului, indiferent de categoria lui sociala, este preocuparea esentiala a cadrelor de orice grad. Cat am stat acolo nu am auzit sa fi primit careva vreo palma sau vreo injuratura. Orice problema medicala se solutiona cu rapiditate maxima, iar daca nu se putea solutiona cu mijloacele cabinetului medical intern, detinutul este trimis imediat ori la spitalul penitenciarului ori intr-o retea medicala civila de tratament. Sunt convins ca decesul fostului diplomat Ionescu s-a produs accidental si nu urmare a neglijentei medicilor de acolo. O alta surpriza a fost sa constat ca numarul tiganilor din penitenciar era extrem de mic raportat la numarul total al detinutilor si ca li se acorda o atentie speciala din partea echipei de educatori. Va reamintesc faptul ca va descriu doar conditiile din penitenciarul Rahova, nu si despre conditiile din celelalte penitenciare, unde diferentele dintre ele si gulagurile rusesti sunt nesemnificative.

Dincolo de ironiile de la inceputul acestui material, prin comparatie cu alte penitenciare, Rahova este un loc de detentie respirabil. In rest, imaginatia voastra este prea saraca pentru a va imagina ororile de acolo. Vad tot felul de comentatori pe la televiziuni care isi manifesta bucuria tampa ca ala sau ala este la puscarie, ca trece prin toate supliciile de acolo. Ce ma surprinde cel mai tare este sa vad niste intelectuali care juiseaza de bucurie in fata telespectatorilor, evocand “marsaviile” pentru care acesti infractori merita tot ceea ce li se intampla.

Bai ticalosilor, faptul ca pulimea se bucura e de inteles, valorile la care se raporteaza astia nu au nicio legatura cu valorile umanismului! La voi insa prezumam macar o minima raportare la o tabela axiologica ceva mai elevata. Fara discutie, majoritatea zdrobitoare merita sa faca puscarie, daca nu pentru ce au fost condamnati, macar pentru alte furaciuni care n-au fost descoperite, dar nu trebuie sa moara in puscarii doar ca sa se bucure pulimea.

Majoritatea celor incriminati de fapte de coruptie sunt oameni in varsta si rosi de boli, boli care se agraveaza sever din cauza stresului precondamnare si apoi din cauza conditiilor din lagarele patriei. A te bucura de suferintele si umilintele la care sunt supusi este un act de barbarie si nu cadreaza absolut deloc cu statutul intelectual si moral pe care vi-l arogati, cu atat mai mult cu cat cei mai multi dintre voi ati fost platiti sub o forma sau alta de cei pe care-i batjocoriti astazi. Platiti din bani furati. O minima decenta va obliga ori sa rambursati banii pe care i-ati primit, ori sa taceti dracului din gura.

Multi dintre cei pe care ii batjocoriti vor crapa in inchisoare, urmare a faptului ca prin cuantumul neverosimil al pedepselor pe care niste judecatori la fel de ticalosi ca si voi le-au aplicat au fost practic condamnati la moarte, singuri pe un pat de puscarie.

Va prieste, hienelor?

loading...

Be the first to comment on "SOV: Instante, va ordon: Satisfaceti pulimea! (din invataturile Unchiului Sam catre fiii sai, generalii Coldea)"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*