VESTE EXCELENTA! Ziua în care cancerul s-a oprit

keep-calm-and-fight-cancer-10

Pe la începutul anului pregăteam un text despre organismele modificate genetic și am realizat brusc: nu doar că ne hrănim cu plante și animale obținute prin modificări genetice, nu doar că țînțari modificați genetic ne vor scăpa de malarie, febră galbenă și Dengue, dar chiar și unii dintre noi vom deveni organisme modificate genetic, și așa vom scăpa, în sfîrșit, de Marele C. Și de multe alte boli care n-au o soluție acum, și de multe afecțiuni cu care ne naștem, pe care pînă acum le purtam în spate toată viața.
Realizarea mea plecase de la o descoperire care făcuse mare vîlvă prin februarie: 94% dintre pacienții cu leucemie limfoblastică acută într-un studiu din Seattle au intrat în remisie totală cu ajutorul unui tratament revoluționar. Este vorba despre modificarea propriilor limfocite T ale pacienților: cercetătorii le-au extras, le-au modificat genetic reprogramîndu-le să atace agresiv celulele canceroase, apoi le-au reintrodus în pacienți, cu rezultatele spectaculoase de mai sus. Practic, ajungem să luptăm împotriva celor mai cumplite boli chiar noi înșine. Sigur, with a little help from our friends, dar noi înșine. Se cheamă imunoterapie, adică stimularea propriului sistem imunitar pentru a lupta împotriva diverselor boli, și este o idee cu care medicii lucrează de cîteva decenii, însă abia în ultimii vreo doi-trei ani s-a întîmplat revoluția care le permite să facă “pași de șapte poște”, și căreia eu i-aș spune, scurt și la obiect, revoluția CRISPR.
160927-crispr2CRISPR. Rețineți numele ăsta, îl veți mai auzi cu siguranță în următorii ani. Înseamnă “Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats”, dar n-are sens să trecem de inițiale acum. Știința din spatele lor este extrem de interesantă (suficient cît să mă convingă că e timpul să mă apuc de învățat genetică serios), dar și extrem de complicată (suficient cît să mă convingă că nu e cazul). Așa că vă scutesc și pe voi de sîngeroasele detalii tehnice, însă merită să povestim nițel, ca pentru civili, care-i șmecheria cu CRISPR ăsta. De fapt, CRISPR/CAS-9 (o să ajungem și la CAS-9 mai încolo) reprezintă un foarfece minuscul extrem de precis, care poate tăia cu precizie bucăți din codul genetic.

CRISPR nu e ceva ce au inventat cercetătorii, ci natura. Mai exact, încă de prin 1987 geneticienii au remarcat, la o bacterie, o regiune cu grupuri scurte, repetitive, de baze (cărămizile ADN), între care era niște cod genetic despre care nimeni nu avea habar. După mulți ani de cercetare, s-au descoperit regiuni similare la atît de multe bacterii, încît era deja nevoie de un nume pentru acea regiune. “Dark matter” era deja luat, așa că i-au spus CRISPR. Dar au remarcat o chestie fundamentală: acel cod genetic e copie leită după bucăți din viruși invadatori. Și geneticienilor le-a picat fisa: regiunea CRISPR din genomul bacteriilor era, de fapt, o bibliotecă de amprente ale invadatorilor. De cîte ori bacteria era invadată de un virus, ea făcea o copie a unei bucăți din el (fix ca o amprentă) și o arhiva. “Repeaturile palindromice scurte…” din numele CRISPR nu erau decît pereții bibliotecii.
Aici intervine cealaltă lamă a foarfecelui molecular, proteinele CAS (-9 e doar una dintre ele, CAS înseamnă “CRISPR Associated Protein”). Proteinele astea preiau cîte o copie a unui cod genetic din bibliotecă și se plimbă prin bacterie. Cînd întîlnesc bucăți identice (adică un virus invadator), pun în funcțiune mini-forfecuța și taie ADN-ul virusului, practic distrugîndu-l.
După cum spuneam, asta făcea deja natura, iar cercetătorii au dat peste mecanism din întîmplare și vreme de vreo 15-20 de ani n-au prea înțeles ce și cum. Însă, odată ce au înțeles, au luat forfecuța naturii și au îmbunătățit-o: nu doar că extrage orice parte din codul genetic, de oriunde, cu precizie imposibilă pînă acum, dar poate să introducă în locul bucății extrase o altă bucată de ADN, construită de noi.
Totul s-a întîmplat din 2012 încoace: atunci au demonstrat prima dată cercetătorii cum o moleculă creată de ei intra într-o bacterie și-i decupa ADN-ul exact unde voiau ei. Un an mai tîrziu, aceeași echipă a tăiat o bucată de ADN din celule umane și a înlocuit-o cu una “adusă de acasă”. De atunci, tăvălugul nu s-a mai oprit, s-au făcut sute de experimente cu CRISPR, iar unele au rezultate literalmente incredibile.
Astăzi, cercetătorii pot șterge sau modifica gene defecte din naștere sau deteriorate și multiplicate într-un cancer și le pot înlocui cu gene sănătoase, astfel vindecînd o boală genetică sau oprind proliferarea celulelor stricate. Pot folosi anumite bucăți din codul genetic al celulelor canceroase ca amprente în bibliotecile limfocitelor T, care astfel atacă direct și foarte agresiv doar celulele bolnave.
Dincolo de potențialul uriaș în tratarea cancerului, tehnologia este folosită deja extensiv și în cercetări pe animale: se creează animale rezistente la boală, se plănuiește reînvierea animalelor dispărute, se introduc gene vătămătoare în țînțarii anofeli, ăia cu malaria, și se modifică genomul porcilor spre a le face organele compatibile în transplanturi.
Asta pentru că, spre deosebire de orice altă tehnologie de editare a genelor, CRISPR face ca totul să fie mai simplu, mai rapid și (deloc irelevant) mai ieftin.
Deja inventatorii acestui instrument revoluționar de modificare genetică, profesorul de chimie Jennifer Doudna de la UC Berkeley și microbiologul Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Centre for Infection Research din Germania, au primit premiul pentru descoperire revoluționară (Breakthrough Award) al Asociației Americane pentru Progresul Științei (AAAS) pe 2015. (Și deja circulă zvonuri tot mai insistente privind un premiu Nobel. Ultra-super-meritat!)(Later edit: eh, cre’ că la anul, de-acum!)
Iar anul ăsta au apărut săptămînal, practic, știri din lumea medicală despre reușite bazate pe CRISPR în oncologie, Alzheimer, diverse boli genetice și nu numai. Dacă ar fi să fac o comparație, medicina după CRISPR este precum astronomia după ce Galileo Galilei a folosit pentru prima dată un telescop îndreptat spre stele.
Sînt convins că 2016 va intra în istorie. Nu pentru că ar cîștiga Donald Trump alegerile la americani (sper să nu fie cazul!), ci pentru că, în primul rînd, ăsta este anul în care tabăra anti-cancer a căpătat, în sfîrșit, o armă cu care va cîștiga războiul. Nu se va întîmpla doar într-o o zi, cum spuneam în titlu, era numai o trimitere la filmul The Day The Earth Stood Still. Dar cancerul se va opri. Curînd.
(Textul ăsta a fost publicat inițial pe la sfîrșitul lui septembrie 2016, în revista Science Brief 2016, pregătită special pentru Bucharest Science Festival.)

Școala de educație și fizică by Tata Uraniu – scinecefriction.ro

loading...

Be the first to comment on "VESTE EXCELENTA! Ziua în care cancerul s-a oprit"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*